Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, construit în condiţii extreme – temperaturi sub zero grade, vânt de 100 km/h – FOTO

În aceste zile se lucrează intens la construirea celui de-al unsprezecelea hotel de gheaţă de la Bâlea Lac. Lucrările au început în 2 decembrie şi au fost deja ridicaţi pereţii exteriori, urmând ca până la Crăciun să fie amenajate şi interioarele.

Pentru al şaselea an consecutiv, construcţia din gheaţă este realizată de Varga Atilla şi alţi 25 de meseriaşi veniţi din localitatea Aluniş, judeţul Mureş.

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Varga Atilla este constructor de meserie şi are deja o experienţă de 15 ani în domeniu. Până să se apuce să construiască hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac, nu mai lucrase niciodată cu gheaţă şi zăpadă.

„Este o experienţă destul de frumoasă să ridici un astfel de hotel, dar este şi foarte greu. Condiţiile în care se lucrează sunt foarte grele. În construcţii lucrezi, de obicei, vara, când e cald, e frumos. Aici se lucrează la temperaturi scăzute, cu vânt care bate”, spune Varga Atilla.

„Materia primă” pentru constructori este Lacul Bâlea, cel mai mare lac glaciar din Munţii Făgăraş. Ca să poată fi folosită, gheaţa trebuie să fie destul de groasă, de minimum 30 de centimetri, însă e de preferat să aibă 60-70 de centimetri, iar la o asemenea grosime se ajunge doar la temperaturi foarte scăzute.

La 2.034 de metri altitudine – cât este sus la Bâlea Lac – se lucrează în condiţii extreme, din cauza vremii schimbătoare şi dure.

Oamenii locului povestesc că vremea se poate schimba în doar câteva minute. Există perioade când la Bâlea Lac treci prin trei anotimpuri în doar 24 de ore. Când zăpada este viscolită şi e ceaţă, atmosfera e ca la Polul Nord – nu poţi respira şi nu vezi la doi metri în faţă. Uneori, vântul bate chiar şi cu o sută de kilometri la oră. Acestea sunt condiţiile în care se lucrează pentru ridicarea hotelului de gheaţă. Dacă însă nu ar fi întrunite aceste condiţii, construcţia nu ar putea fi realizată.

În prezent, potrivit meteorologilor, stratul de zăpadă de la Bâlea Lac depăşeşte 70 de centimetri, iar temperaturile rareori trec peste zero grade, chiar şi în timpul zilei.

„«Cărămizile» sunt blocuri decupate cu motofierăstraul din apa îngheţată a lacului. Fiecare bucată este trasă afară de cel puţin doi oameni, cu ajutorul unui cărucior cu patine, de tip sanie. Gheaţa este tăiată, de obicei, de o singură persoană, mai experimentată, deoarece există riscul să cadă în apa îngheţată”, explică Ligia Bădilă, PR manager la Hotelul de Gheaţă.

Bucăţile de gheaţă trebuie să fie cât mai mari pentru ca hotelul să fie trainic şi soarele să nu-l poată topi uşor. De regulă, gheaţa are 60-70 de centimetri, lungimea de un metru, iar lăţimea este de jumătate de metru. Fiecare bloc de gheaţă cântăreşte între 50 şi 70 de kilograme. Sute de astfel de blocuri de gheaţă sunt montate şi fixate cu apă şi zăpadă pentru a realiza construcţia.

„Oamenii deja s-au obişnuit. Este greu, dar ne-am învăţat. Cred că ceea ce ne motivează să facem an de an această construcţie este faptul că ştim că este singura de acest fel din această zonă şi că atrage turiştii. Munca noastră e văzută şi apreciată de oameni”, spune Varga Atilla.

El speră ca vremea să nu se încălzească şi să reuşească să finalizeze construcţia până în Ajunul Crăciunului, când este programată deschiderea oficială a Hotelului de Gheaţă.

Camere cu paturi din gheaţă, acoperite cu saltele moi şi lenjerii călduroase

În prezent se lucrează la realizarea pereţilor interiori şi la finisarea camerelor. Acest lucru presupune şi construirea paturilor din gheaţă, care vor fi apoi acoperite cu saltele moi şi lenjerii de pat călduroase. Ulterior, vor trebui realizate şi barul din gheaţă, dar şi restaurantul – câteva mese şi scaune, bineînţeles tot din gheaţă.

Acum, şi aceste lucrări sunt făcute tot de cei 25 de meseriaşi, însă până în urmă cu câţiva ani acestea intrau în sarcina sculptorului Ştefan Doru Moscu. În prezent, acesta realizează doar sculpturile din fiecare încăpere sau de pe „holurile” hotelului de gheaţă.

„Eu făceam şi mesele şi scaunele, dar acum i-am învăţat pe băieţi să le facă şi merge mai repede, că ei sunt mai mulţi. Eu fac restul sculpturilor. Un om, de exemplu, îl fac într-o zi întreagă dacă trebuie să realizez detalii, astfel încât să semene cu un anumit personaj. Dacă nu, pot face şi doi oameni într-o zi”, spune Ştefan Doru Moscu.

Şi el se plânge de condiţiile grele în care se lucrează.

„E greu că sculpturile se realizează pe locul unde vor fi amplasate şi lucrez mai greu pentru că este extrem de frig. Deocamdată, nu m-am decis ce să fac pentru tema din acest an. La biserica de gheaţă ştiu ce vreau să fac, pentru camere încă nu am decis”, mai spune sculptorul sibian.

Tema din acest an a Hotelului de Gheaţă este „Europa”, iar cele 14 camere vor avea nume care să amintească de ţări ale Uniunii Europene. Astfel, turiştii vor putea dormi, în funcţie de preferinţă, în Salonul vienez (Austria), în Dutch room (Olanda), Studio Helsinki (Finlanda), English Home (Anglia), High Lisbon (Portugalia), Bella Italia (Italia), Casa maghiară (Ungaria), Spanish Kingdom (Spania), Deutsche haus (Germania), Irish room (Irlanda), Frozen Sweden (Suedia), Luxemburg, Greek Studio (Grecia) sau în Odaia de sus (România).

Pentru cei care doresc să se cazeze în camere de gheaţă, dar vor mai multă intimitate, de câţiva ani deja se ridică, lângă hotelul propriu-zis, şi trei construcţii de tip iglu. Anul acesta construcţia lor va începe după Anul Nou, iar încăperile se vor numi Cabinet de Bruxelles (Belgia), La maison parisienne (Franţa) şi Switzerland.

O noapte în Hotelul de Gheaţă este o aventură extremă

Petrecerea unei nopţi într-o cameră din gheaţă este o aventură extremă. Temperatura este cuprinsă între minus 2 şi plus 2 grade Celsius, iar turiştii primesc pături şi blănuri pufoase de animale, dar şi saci călduroşi de dormit.

Cei care doresc să se cazeze plătesc 440 de lei pe noapte pentru camerele din hotel, cameră dublă, şi 660 de lei în iglu. Copiii cu vârste între 6 şi 15 ani beneficiază de o reducere de 50 la sută, iar pentru copiii sub 6 ani cazarea este gratuită.

Pe timpul zilei, hotelul este deschis vizitatorilor, iar între orele 21.00 şi 08.00 este la dispoziţia celor care se cazează.

Potrivit reprezentanţilor firmei care administrează Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, interesul oamenilor pentru construcţia de gheaţă din inima Munţilor Făgăraş a crescut treptat. Dacă în primii ani circa 3.000 de turişti veneau să admire hotelul sau să se cazeze, în ultimii ani numărul acestora a depăşit 8.000.

„Interesul oamenilor a crescut treptat. Majoritatea celor care vin sunt din România, dar vin şi turişti din Anglia, Germania şi Ungaria. Noi am căutat să le dăm în fiecare an ceva nou. Cei care vin aici vor tot timpul să facă ceva. Aşa că avem lângă Hotelul de Gheaţă şi Winter Parc, cu săniuţe, schiuri, bob-uri, snowboard-uri, le oferim posibilitatea să facă tubbing sau rafting. În acest an am cumpărat şi o banană – ca aceea care se foloseşte la mare – doar că noi o să mergem cu ea pe zăpadă”, spune Leo Klingeis, reprezentantul firmei care administrează Hotelul de Gheaţă.

Potrivit acestuia, o altă noutate în acest an va fi un patinoar construit în imediata apropiere a Lacului Bâlea.

„Facem patinoar pentru că pe lac nu se poate patina tot timpul. Când vor oamenii să patineze lacul nu e sigur. Aşa că facem patinoar separat. Turiştii din Anglia care vin anual la noi ne-au solicitat patinoar, aşa că o să-l facem în acest an”, mai spune Leo Klingeis.

Hotelul de Gheaţă este complet rezervat pentru Revelion de un grup de turişti britanici, aceiaşi care vin an de an, afirmă Klingeis.

Hotelul de Gheaţă – o istorie de 11 ani

Primul Hotel de Gheaţă din România şi din Europa de sud-est a fost construit în iarna 2005-2006 şi a avut o formă circulară, fiind compus din opt camere cu paturi duble.

După succesul primului sezon, în iarna 2006-2007 s-a hotărât continuarea proiectului şi astfel a fost construit cel de-al doilea hotel, care a avut 12 camere. Ţinta acestui proiect a fost turismul religios. Astfel, hotelul a fost ridicat în formă de cruce, iar în imediata apropiere a acestuia a fost construită o biserică de gheaţă, care de atunci se realizează anual.

În sezonul al cincilea al Hotelului de Gheaţă (2009) au fost amenajate pentru prima dată un Ice Bar şi un Ice Restaurant, cu o expoziţie unică de statui din gheaţă.

Din sezonul 2010-2011, Hotelul de Gheaţă are 14 camere, iar doi ani mai târziu s-a început ridicarea construcţiilor de tip iglu.

Cei care au iniţiat proiectul intitulat „Hotel of Ice – Bâlea Lac” afirmă că scopul principal al acestuia este „promovarea potenţialului turistic din Masivul Făgăraş, crearea şi dezvoltarea unui brand turistic puternic pentru Bâlea Lac”.

Proiectul turistic de la Bâlea Lac a pornit sub denumirea „Ice Hotel”, dar la începutul anului 2011 o firmă din Suedia a somat iniţiatorii săi să schimbe denumirea, „Ice Hotel” fiind marcă înregistrată de ei. S-a deschis şi acţiune în instanţă, dar înainte ca aceasta să fie finalizată iniţiatorii proiectului de la Bâlea Lac au schimbat denumirea proiectului în „Hotel of Ice”, aşa cum apare şi acum pe pagina oficială, dar şi în documente. O altă controversă a fost legată de biserica de gheaţă. În primul an, organizatorii şi-au dorit să sfinţească lăcaşul ridicat la peste 2.000 de metri altitudine în prezenţa mai multor preoţi de mai multe confesiuni.

Mitropolia Ardealului nu a fost însă de acord, reprezentanţii acesteia apreciind că o construcţie cu caracter temporar nu poate fi sfinţită.

Ulterior, vehemenţa Bisericii Ortodoxe s-a mai atenuat, iar un preot ortodox din zonă participă şi el la manifestările de la Bâlea Lac, care nu mai sunt considerate o „sfinţire” a bisericii, ci, mai degrabă, o slujbă comună de sfinţire a apelor oficiată, de obicei, de Bobotează.